LEGEA REFORMEI INVATAMANTULUI

Expunere de motive

Prezentul prioect de lege are in vedere transformarea sistemului de invatamant din Romania, in perspectiva schimbarilor sociale preconizate pe termen mediu si lung, conform principiilor democratei politice, economiei de piata si culturii societatii informatizate, pornind de la perenitatea valorilor profund umane.

Transformarea sistemului de invatamant este o necesitate politica obiectiva, determinata de:

tendintele afirmate in procesul de reforma sociala, care implica proiectarea si angajarea unor noi valori si in plan pedagogic;
necesitatea descentralizarii mecanismelor de decizie si control prin:
- cresterea rolului comunitatilor locale care vor avea statuate atributii legale,
- fundamentarea autonomiei universitare,
- definirea rolului organizatiilor profesionale;
dezechilibrele constatate:
- in structura sistemului de invatamant, intre nivelurile si treptele scolare,
- in cadrul procesului de invatamant, intre cultura generala si cultura de specialitate,
- in cadrul procesului educational, intre dezvoltarea capacitatii de cunoastere si stimularea predispozitiilor pentru actiune si exprimare,
- in invatamantul superior, intre activitatea didactica si cea de cercetare,
- intre tendinta disocianta rational-spiritual si tendinta care ofera o imagine integratoare ce depaseste aceasta alternativa;
inadvertentele existente in raport cu evolutia sistemelor de invatamant in lume si cu traditia valoroasa a scolii romanesti;
o noua relatie, in curs de stabilire la nivel mondial, intre cultura si civilizatie.

Noul sistem, proiectat prin Legea Reformei Invatamantului, are ca ideal pedagogic formarea personalitatii deschise si autonome, adaptabila la schimbarile rapide si inovatoare care au loc intr-o societate pe care o constientizeaza de pe pozitia unei individualitati din ce in ce mai ferm conturate.

Orientarea noului sistem de invatamant implica urmatoarele directii de actiune, afirmate in cadrul reformelor contemporane:

egalizarea sanselor de acces si de reusita la toate nivelurile si treptele de integrare scolara si sociala;
modernizarea continutului invatamantului, respectand o buna relatie intre formal si neformal, prin echilibrul dintre instructie si educatie;
valorificarea rezultatelor educatiei in stransa legatura cu cerintele de perfectionare individuala si de progres social.

Pe aceasta baza, la nivelul procesului de invatamant, Legea reformei stabileste:

criteriile de elaborare a noului plan de invatamant, care urmeaza sa fie:
- sistemic dar si integrator,
- centrat pe obiective si pe respectarea psihologiei elevilor si studentilor,
- deschis spre interdisciplinareitate si spre educatie permanenta;
obiectivele generale pe niveluri si trepte de invatamant, cu formele de evaluare corespunzatoare:
- invatamantul primar: dobindirea culturii generale instrumentale,
- invatamantul gimnazial (secundar inferior): insusirea trunchiului comun de cultura general, necesar pentru dezvoltarea de baza a personalitatii,
- invatamantul liceal (secundar superior): orientarea culturii generale spre cultura de profil, dar si spre o viziune ce depaseste disocierea pe domenii de cunoastere,
- invatamantul profesional (secundar superior): orientarea culturii generale spre cultura de specialitate, structurata pe domenii profesionale,
- invatamantul superior: aprofundarea culturii de profil pe domenii profesionale, cu larga functionalitate sociala;
criteriile de elaborare a noilor programe scolare si de experimentare a acestora;
criteriile de elaborare a noilor manuale scolare conform normelor valorice avansate la nivelul planului de invatamant si a programelor scolare.

Legea Reformei Invatamantului stabileste, astfel, cadrul metodologic si administrativ necesar pentru realizarea obiectivelor propuse. Sustinerea sa institutionala, la scara sociala, va stimula procesul de democratizare reala a invatamantului la nivelul conducerii sistemului si in activitatea de proiectare pedagogica a noilor continuturi de instruire si forme de evaluare.